Translate

marți, 9 iulie 2013

Where I Lay My Head Is “Home”


Inca una din ciclul “ai nostri nu sunt mai rai decat ai lor”. Astazi publicata, o stire-avertisment despre copiii nimanui care isi fac veacul prin Gara de Nord din Bucuresti (http://www.romania-insider.com/bucharest-city-tales-the-children-of-gara-de-nord/103520/). Autor, o daneza stabilita in Romania, Eleonore af Schaumburg-Lippe,  care, se pare, tine o rubrica saptamanala despre viata ca “expat” in tara noastra. Problema e ca si aici suntem “pe subiect”, adica avem dovezi ca ceea ce nu le place lor la romani este mare si urat si in Occident. Numai ca, na, e mai usor sa vezi gunoiul din ochiul altuia...

Dar sa vedem, pe scurt, ce spune doamna – desi problema “aurolacilor”(cum ii numeste romanul de rand) ne este cunoscuta tuturor. Conform afirmatiilor dumneaei, a fost, insotita de anumiti prieteni, sa discute cu acesti copii ai nimanui si sa afle amanunte despre modul lor de viata. Cei mai multi s-au plans ca, desi vor sa mearga la scoala, lupta pentru supravietuire ii tine departe de ea. Stilul doamnei este insa, pe alocuri, putin prea zemos pentru cat pot eu sa indur, intrucat inlocuieste emotiile simtite natural cu cele induse cu forta – de exemplu: “Cand vorbesti cu un copil de 10 ani – sclipitor si inteligent si totusi doar un copil, dar vorbind ca un om mare, intrucat a fost intarit de viata pe strada – despre supravietuire, despre cum sa gasesti un loc unde sa stai, sau cum sa faci rost de mancare, te afecteaza intr-adevar. Vezi ca nu are jucarii, nu vorbeste despre petreceri la ziua de nastere, despre ce vrea sa ajunga cand va fi mare, pentru ca viitorul lui nu ofera nimic pentru care sa lupte.” Articolul mai avertizeazasi cu privire la riscul de imbolnavire la care sunt supusi acesti copii (amenintati de HIV, tuberculoza sau hepatita) si riscul pe care ei insisi il reprezinta pentru ceilalti, intrucat traiesc intr-un loc atat de aglomerat cum este Gara de Nord.

Adevarat si neimbucurator, intr-adevar. Si  am, totusi, convingerea ca sunt oameni in Romania care incearca sa mai faca ceva cu privire la situatia acestor copii. Dar hai sa vedem si un mod de abordare occidental al problemei oamenilor strazii. Si avem un exemplu proaspat (mai putin de 2 saptamani) din UK (evident), unde tanarului Ashley O’Brien, care isi facea veacul pe strazile orasului Canterbury, i s-a dat foc in timp ce dormea (http://www.kentonline.co.uk/kentish_gazette/news/Homeless-man-set-on-fire-2549/). Mesajul locuitorilor orasului este cumva “gunoiul depozitat in loc nepermis va fi distrus”? Cazul tanarului respectiv nu este unicul care s-a intamplat in ultimul timp in localitatea amintita care, se pare are ceva probleme cu oamenii strazii, pe care consiliul local nu-i vede cu ochi buni din cauza comportamentului anti-social.

Un incident similar a avut loc in Brighton, in luna aprilie a acestui an (http://www.theargus.co.uk/news/10369799.Passers_by_save_homeless_man_set_on_fire_in_Brighton/), iar altul in Reading, in luna mai (http://www.getreading.co.uk/news/local-news/homeless-man-set-on-fire-4189388). Suficiente exemple, cred eu, ca sa vedem cum trateaza o societate care se vrea de varf in Europa probleme pe care le are in aceeasi masura ca si noi.

Sper ca v-am mai convins un pic – si am sa o repet ori de cate ori voi avea ocazia – ca, orice ar spune occidentalii, nu suntem nici mai rai, nici mai buni ca ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu